Frumosul-categorie centrala a esteticii
In Simpozion, Platon defineste conceptul de frumos, in mod unic si surprinde importanta intelegerii conceptului: „un frumos ce trãieste de-a pururea, ce nu se naste si piere, ce nu creste si scade; ce nu-i într-o privintã frumos, într-alta urât; câteodatã da, alteori nu; pentru unii da, pentru altii nu. Frumos ce nu se-nfãtiseazã cu fatã, cu brate sau cu alte întruchipãri trupesti, frumos ce nu-i cutare gând, cutare stiintã; ce nu sãlãsluieste în altã fiintã decât sine; nu rezidã într-un supravietuitor; în pãmânt, în cer, sau oriunde aiurea; frumos ce rãmâne el însusi întru sine, pururea identic siesi ca fiind de un singur chip; frumos din care se împãrtãseste tot ce-i pe lume frumos, fãrã ca prin aparitia si disparitia obiectelor frumoase, el sã sporeascã, sã se micsoreze ori sã îndure o cât de micã stirbire.”
Asa ajung, in timp ce cautam angajatii Serviciilor si zorelele care infloresc pe la jumatatea lui februarie, care nu mai sunt secrete pentru nimeni, sa dau peste cateva poze, aparent intamplator si nu pot sa nu remarc, o trasatura exceptionala, specifica Campiei Baraganului: Frumusetea Feminina, fara egal de la Marea Bering pana la Marea Nordului.
In urma cu cativa ani, un coleg din India, care a studiat in SUA, ne povestea cate zile se munceste la o coperta de Revista Vogue, cum se proceseaza o imagine, pentru a transforma persoana de pe coperta in Muza!
Daca pe Insulele Barbados si Trinidad Tobago, o zeita apare odata la 10 ani, si ea este pusa pe toate copertile, in Calarasi zeitele noastre lasa cate o poza, la care nu se uita nimeni. Tot ce au nevoie la noi este putina cenusa sau o fata de masa, sa ramana doar putin vederii! Este suficient si atat!
Diferenta este ca bruta, poza(ele) de mai jos, este(sunt) de 100 de ori mai feminina si mai expresiva decat toate vedetele de pe sticla din vest, la un loc!
Asa ca am pus cele doua poze gasite, in cele 10 minute de cautare, pe cateva conturi de facebook din Calarasi, pe coperta Vogue, coperta revistei din Calarasi, care nu a fost si nu va vedea in veci lumina tiparului si asta pentru ca in Calarasi, 50% din banii publici se fura! In consecinta, nu raman bani de reviste, sau pentru promovarea Judetului.
Judetul Calarasi, este Judetul fara copaci, fara turism, in care tot ceea ce conteza este cine ajunge in administratia publica, in functii de conducere, sa poata fura si jefui in liniste, sub obladuirea si mangaierea Procurorului si a sutelor de angajati MAI, din servicii, care ar trebuie sa impiedice hotia dusa la nivel de Politica de Stat.
Mai jos, o poza cu un catel din Campia Baraganului, mai precis mascota redactiei Experimentul Lehliu. Nu ca o laud, dar Dovlecica noastra, parca arata mai bine decat catelusa lui Ariana Grande, mai vesela si mai expresiva.
Judetul Calarasi- O mare de diamante ingropate in rugina coruptiei
Insa in Calarasi nu vezi diamantele, asta pentru ca sunt ingropate in rugina coruptiei si mizeriei politice, in institutii conduse de analfabeti, de intelopi care au ca singur scop sa fure si sa jefuiasca.
La fiecare ploaie, rugina si mizeria acopera diamantele, in loc sa le scoata la vedere, iar in Baragan, a inceput sa ploua din ce in ce mai rar si mai putin!
Turismul?
Totul se limiteaza la o mana de motociclisti si biciclisti, care trec de la Bucuresti pana la Drajna si inapoi pe DN3 si cam atat! Nimic pe Dunare, adica total 0, in Judetul in care Partidul se lupta sa faca parculete si sa jefuiasca tot ceea ce poate din banul public.
Un potential exceptional- Campia Baraganului
Romania este facuta si gandita sa o furi. La conducere, sunt oameni fara aptitudini, fara studii, fara experienta. Bugetele locale sunt administrate de tractoristi si spargatori de seminte, de oameni incapabili sa inteleaga importanta functiei.
Asa ajunge Primarul, sa dispuna de bugetul Scolii, de bugetul Primariei, de unde ajunge sa fure la vedere, fara teama ca cineva sau candva, il va deranja cu o floare, sau cu o intrebare.
Dar unde sunt banii?
Banii sunt in pamant, cu celebra „Aici sunt banii dumneavoastra!”. In pamant, adica la cei care ii fura pe combinatii!
Asa aflam, cum ca in judetul Calarasi, exista firme specializate, prin care Primarii, indiferent de orientarea politica, pot trage bani nestingheriti, bani din bugetele locale, in intelegeri de genul: -Eu 50%, tu 50%!
-Daca ai o lucrare de 100.000 de euro, de exemplu, de sapat gropi, de care nimeni nu are nevoie, aduci in banii astia un om cu buldo, care sa vina 10 zile sa sape ceva gropi, iar eu ca primar iti dau doi lopatari din Primarie, cateva tevi si facem o lucrare beton! Cheia este ca tu (executantul), sa aduci banii (partea mea) in punga, sau sa ii transferi in contul unei firme indicata de mine!
Zice lumea rea, ca SC New Led SMD si SC Nico Construct SRL, sunt doua dintre cele mai rau famate firme, prin care pana si Clanul Iacomi dreneaza sute de mii de euro, adica tot ceea ce mai ramane de furat si nu este furat prin celelalte firme din Clan.
De ce atata muzica in Experimentul Lehliu?
Ne intreaba un cititor, avand in vedere ca astia asculta doar manele si parlesc miei?
„Muzica este menitã sã dea chip sensibil lumii ideilor, adresându-se nemijlocit sufletului prin cea mai putin materialã substantã: sunetul. Dacã pictura se foloseste de culori, sculptura de materie-formã, poezia de cuvânt, muzica se sustrage atât reprezentãrii materiale, cât si oricãrui concept, ea exprimându-se cu o mare fortã de seductie, însã în modul cel mai abstract cu putintã din punctul de vedere al posibilitãtii de a fi interpretatã. Muzica singurã nu se foloseste de imagini vizuale, nici de constructii semantice, transmitându-si forta expresivã exclusiv prin mijlocirea auzului.
Ca artã a „imaginilor muzicale” sau „auditive”, muzica se bucurã, în ciuda mesajului sãu aparent abstract, de cea mai mare trecere în rândurile publicului. Ca metodã de lucru, se constatã cã un fond muzical, desi pare perturbator, usureazã mult concentrarea specificã muncilor cu grad ridicat de automatizare. Muzica reuseste sã „traducã” o stare de agitatie, de risipire interioarã, în energie si fortã controlabilã – aflat „în elementul sãu”, orice om se destinde dupã o zi obositoare si stresantã, regãsindu-se prin ascultarea unei melodii potrivite structurii sale psihologice. Manifestarea stradalã a muzicii o datorãm în general diverselor sãrbãtori, iar în situatiile cele mai putin fericite, fie teribilismului adolescentin izvorât din crizele de personalitate specifice vârstei, fie nesimtirii adulte, când casetofoanele urlã la maximum, în bisericã, muzica integratã liturghiei predispune cãtre starea de rugãciune si de comuniune cu Dumnezeu. Mintea si inima omului se (re)unesc atunci, surprinse, chiar dacã imperfect si vremelnic, spre a gusta din binefacerile lui Dumnezeu. „Omul care se roagã cântând, se roagã de douã ori”, spune un proverb „musical”. În sfârsit, probabil cã abia la filarmonicã functia esteticã a acestei arte se recepteazã într-o formã „purã”, dar numai dacã nu poposim în acest spatiu magic doar ca urmare a unor imbolduri mondene, sau dintr-un oarecare snobism. Antitezã perfectã a filarmonicii, discoteca se oferã tânãrului de azi ca refugiu ideal, în sensul cã aici, departe de atmosfera oprelistilor familiale sau „scolare”, aproape orice este permis.” (sursa https://psihoparody.wordpress.com/2013/02/26/frumosul-fenomen-estetic-de-baza-si-categorie-centrala-a-esteticii/)
Si mai sunt alte doua motive pentru care exista atatea persoane care danseaza in Experimentul Lehliu:
- Este important a se observa ca Interlopii Calaraseni sunt in general obezi! Muzica si dansul ii pot ajuta sa scape de greutatea in plus. Nu uita ca experimentul Lehliu este destinat exclusiv Interlopilor!
- Alt motiv, tine de faptul ca, daca sunt decuplati de la functiile publice de unde fura, membrii gruparilor de Crima Organizata din Calarasi, lipsiti de orice alt talent sau meserie, pot dansa pe scena, pentru a atrage clientii, iar in acest fel, pot castiga o paine cinstita.
Coperta vogue cu Rihanna-Zeita din Barbados (versiune imbunatatita prin editare sau poza bruta?)
