Așa cum este situația la Lehliu Gara, hoție, mizerie, corupție și sărăcie, nu este o situație singulară! Așa este în general în România, chiar dacă nu suntem pregătiți să acceptăm ideea!
Secretele ascensiunii de la Iaşi a imobiliarilor din Paşcani. Azi, imperiul-caracatiţă al lui Bolobiţă. Naşul şi finul domină vestul judeţului
„Naşul” repară drumuri comunale, şcoli şi grădiniţe, face terenuri de sport, amenajează scene şi modernizează cămine culturale pentru comunele din jurul Paşcaniului. Toate, pe o firmă. “Finul” face deja afaceri de mai mulţi ani cu comunele respective printr-o altă firmă, prin care vinde piese auto şi servicii de reparaţie şi întreţinere a maşinilor.
Fiica naşului furnizează comunelor, de pe o a treia firmă, plăcuţe pe care scrie că obiectivele au fost realizate (n.r. de către tata/naşul) cu fonduri de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Aceeaşi comună cumpără beton, de la aceeaşi fiică, dar de pe o altă firmă, în care acţionar este şi finul – imobiliarul Cristinel Bolobiţă. Acest articol descrie caracatiţa firmelor lui Bolobiţă şi a naşului său de cununie, Viorel Gheorghiu.
Imobiliariii din Paşcani schimbă şi faţa Iaşului
Este pe deplin justificat interesul ieşenilor faţă de cazurile, unele semnalate deja în mass media, în care păşcănenii Cristinel Bolobiţă, Cristin Zamoşteanu şi Cristinel Niculiţă, dar şi alţi imobiliari, sunt suspectaţi că nu au respectat întotdeauna prevederile legale atunci când au construit sau au dat în folosinţă diverse imobile.
Şi că ar fi fost ajutaţi de autorităţi să-şi îndeplinească obiectivele comerciale, în detrimentul legii. Pentru că toate ilegalităţile sau neconformităţile în domeniul imobiliar afectează un număr mare de persoane, în cazul în care acuzele sunt reale.
Fie pentru că ne limitează spaţiul în zona în care locuim, fie pentru că aglomerează anumite zone din oraş, creează locuinţe, dar uită de parcări, toarnă beton, dar nu se gândesc la spaţiul verde, construiesc blocuri care îngroapă în umbră zone de case.
Cine este Cristinel Bolobiţă? Născut în comuna Lespezi, la 13 mai 1975, era din tinereţe cunoscut în Paşcani pentru spiritul antreprenorial.
Doar că, la începuturi, spun cei care îl cunosc bine, îşi câştiga banii din vânzarea ţigărilor în campusul studenţesc Tudor Vladimirescu, iar mai târziu, împreună cu Cristin Zamoşteanu, din transportul muncitorilor români care îşi căutau un loc de muncă în ţări din Europa (pe vremea când România nu intrase în Uniunea Europeană).
Retur, spun apropiaţii lui Cristin şi Cristinel, aceştia se întorceau cu maşini second-hand, pe care le vindeau în România.
1.136 de achiziţii de la stat. Creştere de 1.257%
Ce ştim din datele oficiale este că Bolobiţă Costel Cristinel şi-a înfiinţat prima firmă, AUTO TRANS COM SRL în 2001, când avea 26 de ani. A început cu un mic magazin de piese auto, iar azi are o cifră totală de afaceri de 26.452.984 lei de la cele trei firme în care este acţionar (AUTO TRANS COM, AUTO DUO şi G & B CONSTRUCT GRUP).
În 2008, AUTO TRANS COM avea o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei, iar până în 2016 a tot crescut, dar nu spectaculos. Avem prea puţine date privind achiziţiile publice din acea perioadă, aşa încât nu se poate spune în ce măsură firma lui Bolobiţă a fost susţinută de stat până atunci.
Cert este că în 2016 businessul lui a exploxat. A fost anul apogeului. E o perioadă care se suprapune cu cea în care Cristinel Bolobiţă şi-a făcut apariţia pe piaţa imobiliară ieşeană. Cifra de afaceri a AUTO TRANS COM a crescut brusc cu 131.5% faţă de anul precedent, iar profitul net, cu 1.257.5%.
Tot din 2016 apar şi primele afişări pe platformele de achiziţii publice ale companiei deţinută de Cristinel Bolobiţă. Statul a cumpărat puţin de la el, în 2016, dar “fără număr” în anii următori.
În total, ar fi 1.136 de achiziţii publice conform platformei Confidas sau 1.716 achiziţii directe şi 10 licitaţii câştigate, conform SICAP.ai, (un motor de cautare pentru baza de date a licitatiilor publice si achizitiilor directe, în care datele sunt preluate din portalul guvernamental de licitatii publice e-licitatie.ro).
Sumele mici dar multe fac bugetul mare
Sumele cheltuite pe produsele şi serviciile AUTO TRANS COM de comunele, şcolile, liceele sau alte instituţii, majoritar din jurul Paşcaniului, sunt de cele mai multe ori mici, valoarea medie pe achiziţie fiind de 1,256.41 lei.
Impresionant este însă numărul mare de achiziţii făcute de stat de la această firmă. Şi, întrucât Cristinel Bolobiţă a refuzat să spună cum a reuşit să-şi fidelizeze instituţiile statului, am încercat să îl înţelegem mai bine. Cel puţin, aşa cum îl descriu păşcănenii, dar şi atât cât datele financiare oficiale o permit.
De ce? Pentru că, la Iaşi, alături de alţi câţiva jucători pe piaţa imobiliară, Cristinel Bolobiţă este unul dintre cei care, prin construcţiile pe care le propun şi le realizează, aduc o transformare importantă a imaginii oraşului.
Iar în judeţ, în patea de nord-vest, aproape că nu mai există o comună care să nu le fi fost client, lui Bolobiţă şi naşului său. Ei răspund acolo de funcţionarea unor vehicule şi utilaje, dar şi de calitatea unor lucrări pe care le oferă şcolilor şi grădiniţelor, caminelor culturale, a străzilor.
Un „grafic” imaginar al valorii produselor pe care AUTO TRANS COM le-a livrat entităţilor publice din 2016 până în 2023 ar avea două cocoaşe de creştere, în 2019 şi în 2021.
Dacă în 2017 şi 2018 a obţinut contracte sub un milion de lei pe an, de la toate instituţiile-client, în 2019 firma lui Bolobiţă a cunoscut un “bum” în relaţia cu instituţiile statului. Învăţase probabil, din anii anteriori, cum să-şi fidelizeze clienţii.
Primul an de pandemie, cel în care au fost impuse perioade de lockdown şi restricţii de circulaţie, a afectat relaţia vânzătorului de piese auto şi servicii ITP cu instituţiile statului, dar şi vânzarea de locuinţe, activitate realizată tot prin intermediul firmei AUTO TRANS COM (care de altfel îşi şi promovează proiectele sale rezidenţiale pe pangina de internet, alături de serviciile auto). O demonstrează evoluţia cifrei de afaceri.
2019 a fost un an plin de recorduri
Graficul pe ani cu evoluţia cifrei de afaceri a AUTO TRANS COM arată cam ca graficul privind evoluţia virusului SARS-COV2: în 4 valuri. Pe axa verticala, cifra de afaceri este prezentată în milioane de lei.
De la sub 10 milioane în 2015, cifra de afaceri a AUTO TRANS COM a sărit la peste 20 de milioane de lei în 2016. A scăzut în anul următor, dar în 2018 a început din nou să crească, iar în 2019 a ajuns la un vârf record de 21.288.466 lei. Apoi, primul an de pandemie a afectat firma, care a pierdut câteva milioane din cifra de afaceri, dar pentru compania fanion a omului de afaceri Cristinel Bolobiţă, anul 2021-2022 ar putea fi „valul cinci”.
A primit din nou un contract mare la sfîrşitul lui 2021 de la Serviciul de Ambulanţă Iaşi, pentru servicii de reparaţie şi întreţinere a parcului auto, dar conform bilanţului depus pentru anul 2021, firma sa a pierdut 34,6% din cifra de afaceri, ajungând la 11.727.519 lei, iar profitul net a scăzut cu peste 90% (Auto trans Com a raportat pentru 2021 un profit de 87.618 lei).
Pe lângă AUTO TRANS COM, Cristinel Bolobiţă mai are 6,3% din firma AUTO DUO, companie în care restul acţiunilor sunt deţinute de soţia sa, Gianina Bolobiţă. Doar că firma a fost lăsată să moară. E activă fiscal, dar cifra de afaceri e zero.
Bolobiţă mai deţine şi 50% dintr-o a treia companie, G & B Construct Grup SRL, în care celelalte 50% din acţiuni sunt ale Alexandrei Zaharia, o tânără de 32 de ani, tot din Paşcani. Administratori ai firmei sunt Bolobiţă şi Viorel Gheorghiu, tatăl Alexandrei. Prin această firmă, cei doi vând beton.
Între 2019 – 2021, compania G & B CONSTRUCT GRUP SRL a încheiat cinci contracte de achiziţii publice in valoare totală de 83.105,00 lei, iar cea mai mare parte din aceşti bani a venit de la Primăria Paşcani: 57.480 lei, în iunie 2021.
Cei doi ani de pandemie au stopat creşterea ameţitoare (cu 159%) a cifrei de afaceri din 2019 şi au adus scăderi – de 49% în 2020 şi de 34,1% în 2021, cînd cifra de afacei a G & B Construct Grup a ajuns la 5.625.521 lei.
Concret, asta a însemnat o diminuare a cifrei de afaceri cu 8,2 milioane lei în 2020 faţă de 2019, şi cu aproape 2,9 milioane de lei în ultimul an. Şi aici, ca şi la Auto Trans Com, profitul a scăzut în ultimul an, dar nu atât de dramatic, ci doar cu aproape 6% faţă de 2020.
Naşul, fost şef al UTC Paşcani, nu epatează, dar are grijă de cifra de afaceri
Mult mai bine i-a mers în primul an de pandemie firmei SC MARVIO SRL, care este administrată tot de Viorel Gheorghiu, deşi asociaţi în firmă sunt cei doi copii ai acestuia, Alexandra Zaharia şi Ştefan Gheorghiu. MARVIO a avut o cifră de afaceri de 16,121,546.00 lei în 2020, în creştere cu aproape 27% faţă de 2019. Iar la cifra asta au contribuit şi contractele cu instituţiile statului din 2020.
În valoare de peste 5 milioane de lei, achiziţiie publice de la Marvio însumează aproape o treime din cifra de afaceri a companiei pe tot anul. În total, din 2017 până acum, Marvio a obţinut 92 de contracte de peste 14,2 milioane de lei de la stat.
Însă mediu de business nesigur din 2021, al doilea an de pandemie, a lovit în cele din urmă şi în Marvio care, după trei ani de creşteri spectaculoase ale cifrei de afaceri a ajuns acum la nivelul anului 2018, cu 8,5 milioane de lei cifra de afaceri şi cu o scădere a profitului de aproape 90% faţă de anul precedent.
Cine este însă Viorel Gheorghiu? Păşcănenii cunosc relaţia lui cu Cristinel Bolobiţă
“Viorel Gheorghiu, fost şef UTC Paşcani în perioada comunistă, este naşul de cununie al lui Bolobiţă. După Revoluţie nu s-a amestecat în politică, dar şi-a menţinut relaţiile de dinainte, pe care a ştiut să şi le cultive şi în afaceri. Este un om mai degrabă discret. Ştiu că a construit un bloculeţ în zona nouă a Paşcaniului. Circulă cu un SUV, dar e de aşteptat de la un om de afaceri cu bani, nici măcar nu e cine ştie ce maşină impresionantă, cred că e un Land Rover. Nu epatează” – spune un apropiat al acestuia.
Viorel Gheorghiu are 61 de ani şi a înfiinţat prima firmă, MARVIO, în 1993. În prezent, MARVIO este deţinută în proporţii egale de cei doi copii ai lui Gheorghiu. A mai administrat o firmă, AUTO ZONE, în care unic acţionar era fiul său, Ştefan Gheorghiu (37 de ani).
Între timp, această firmă a fost radiată. La G & B Construct Grup, firma deţinută de fiica mai mică, Alexandra Zaharia, tatăl îndeplineşte tot funcţia de administrator. Pe hârtie, Viorel Gheorghiu nu este acţionar în niciuna dintre firme, doar le administrează.
Fiica lui Viorel Gheorghiu, Alexandra, este acţionar în patru firme: pe lângă cele două deja amintite (Marvio, G&B Construct Grup), femeia este acţionar unic în firma ALERIA CONSTRUCT (CAEN 4312 – Lucrări de pregătire a terenului) şi deţine 50% din acţiunile firmei EVO CONSTRUCT SRL (cu activitate declarată pe codul CAEN 1812 â alte activităţi de tipărire).
Comunele Vânători, Mirosloveşti şi Ciohorani, cei mai puternici clienţi
Atât EVO CONSTRUCT, cât şi ALERIA CONSTRUCT, au fost înfiinţate în 2012. Aleria este inactivă fiscal, iar EVO CONSTRUCT, deşi a obţinut 10 contracte de la instituţii ale statului, e un jucător foarte mic în antreprenoriatul ieşean şi chiar în cel păşcănean: cu o cifră de afaceri de 38,511.00 lei în 2020, din care 18.3% obţinuţi din achiziţii publice, EVO CONSTRUCT culege firmiturile din urma firmei “mamă” a familiei Gheorghiu, MARVIO.
Cel de-al doilea acţionar în EVO CONSTRUCT este nora lui Viorel Gheorghiu, soţia lui Ştefan. Oana Corina Gheorghiu mai are, la rândul ei, un salon de make-up. Iar fiul lui Viorel Gheorghiu şi-a deschis anul trecut încă o firmă, FERTIGRUP, prin care, după codul caen declarat, ar urma să ofere servicii de intermediere în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu bunuri semifinite.
Împreună cu Bolobiţă, prin MARVIO, G & B CONSTRUCT şi AUTO TRANS COM, Gheorghiu a acaparat partea de nord-vest a judeţului. Prin serviciile oferite de firmele lor, întreţin maşinile primăriilor din comunele din jurul Paşcaniului, construiesc drumuri, repară retele de canalizare, fac terenuri de sport şi mai cumpără şi mingi de baschet, fotbal, tenis sau handbal.
Vând beton, închiriază utilaje, obţin contracte de modernizare a grădiniţelor şi şcolilor. Iar după ce lucrările sunt gata, prin EVO CONSTRUCT vând şi plăcuţe prin care anunţă că lucrările au fost realizate cu fonduri guvernamentale sau europene.
Comunele Vânători, Mirosloveşti şi Ciohorani sunt cei mai mari clienţi publici ai firmei MARVIO. De la Vânători, Viorel Gheorgiu a obţinut în total 3,25 milioane de lei, între altele şi pentru modernizarea şcolii gimnaziale Hîrtoape (în 2017), iar în 2019 EVO CONSTRUCT a încasat 1495 lei pentru “panouri de informare pentru obiective uat comuna vânători, judeţul Iaşi”.
Trei „Cristinei” şi o pasiune: imobiliarele
În august 2020, Marvio a obţinut un contract de proiectare şi execuţie lucrari pentru obiectivul “Modernizare şi dotare cămin cultural în sat Soci, comuna Mirosloveşti, judeţul Iaşi”, iar o lună mai târziu, EVO CONSTRUCT a primit mai multe comenzi de la Mirosloveşti pentru plăcuţe “pt obiectivul „Amenajare spaţii publice de recreere în Com. Mirosloveşti, jud.Iaşi”, plăcuţă AFIR_FEADR pt obiectivul „Modernizare şi dotare Cămin cultural în sat Mirosloveşti” şi “plăcuţă AFIR_FEADR pt obiectivul „Modernizare şi dotare cămin cultural în Sat Soci, Com. Mirosloveşti”. G&B Construct a vândut aceleiaşi comune beton de 2200 de lei în noiembrie 2020, iar AUTO TRANS COM are relaţii cu primăria din Mirosloveşti încă din 2017.
Cum este adevăratul Cristinel Bolobiţă? Un tip “descurcăreţ”, cum îl descriu păşcănenii, care ştie să îşi întoarcă în favoarea sa relaţiile cu şefii comunelor sau oraşlelor din Iaşi, un om de afaceri cu spirit antreprenorial manifestat din tinereţe sau un imobiliar implicat în scandaluri şi parte în procese pe rolurile instanţelor?
Cristinel, Cristin şi Cristinel (Bolobiţă, Zămosteanu şi Niculiţă) sunt deseori numiţi la grămadă imobiliarii din Paşcani. Au origini comune şi au fost cu toţii implicaţi, mai mult sau mai puţin, în scandaluri legate de complexurile rezidenţiale pe care le construiesc şi prin care schimbă faţa Iaşului.
Asta deşi au stiluri diferite de a face afaceri, abordări diferite şi, probabil, moduri diferite de a vedea dezvoltarea oraşului. Sursa: Ziarul de Iasi.ro
In urma lui Stefan cel Mare si Sfant au ramas Iacomi si Bolobita
„Unde sunteți moldovenii mei?” 14-15 decembrie 1467, victoria lui Ștefan cel Mare de la Baia împotriva ungurilor
Se împlinesc astăzi, 550 de ani de la bătălia de la Baia (în maghiară Moldvabányai csata, Bătălia de la Baia Moldovei) care a avut loc în noapte de 14 spre 15 decembrie 1467 între oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, și oastea Regatului Ungariei, condusă de Matei Corvin.
Campania regelui Matei Corvin în Moldova, încheiată cu un eșec, a constituit ultima mare încercare a coroanei ungare de a reinstitui pe cale militară suzeranitatea asupra Moldovei.
Lupta de la Baia dintre viitorii aliați în lupta împotriva Imperiului Otoman, Ștefan cel Mare și Matei Corvin, are la bază conflictul dintre Aron Vodă, refugiat la curtea regelui maghiar, și dorința Ungariei de a impune pe tronul Moldovei un domnitor aservit intereselor sale. Astfel, Matei Corvin ridică în 1467 o oaste de 40.000 de cavaleri, nu înainte de a potoli răscoala țăranilor ardeleni de care Ștefan nu era străin.
La 11 noiembrie, ungurii se aflau deja la Brașov iar următoarea destinație era pasul Oituz, trecerea spre Moldova. Bine întărit de către domnitorul muntean, pasul se dovedește o piedică pentru Matei Corvin, luptele surde din trecătoare dovedindu-se fatale pentru mulți dintre ostașii săi. Și totuși, regele ungur reușește să treacă. La 19 noiembrie, târgul Trotușului este devastat. Nu sunt cruțați nici măcar copiii și preoții. Urmează Bacăul, Romanul și se părea că armata lui Corvin avea să ia și Suceava.
Anticipând următoarea mișcare a ungurilor, la 15 decembrie 1467, Ștefan cel Mare, alături de 12.000 de oșteni, asediază Romanul, locul de campare al armatei ungare, după ce incendiase orașul din toate părțile. Luptele sunt extrem de violente, cu multe victime de ambele părți.
În zorii zilei, panicați, ungurii încep să se retragă în dezordine. Până și regele este purtat pe targă, rănit grav de o săgeată cu trei vârfuri și de către o lance. Doar indecizia vornicului Isaia de a ataca acolo unde îi ordonase Ștefan voievod face ca Matei Corvin să rămână necapturat și să ajungă, alături de rămășițele armatei sale, în Ungaria.
Dar nu era decât începutul. Dornic să arate că Moldova nu mai este un loc deschis jefuitorilor, voievodul moldav pătrunde în anul 1468 în Ardeal, prădând și pedepsind trupele ungurești pentru necutezanța de a se fi opus moldovenilor.
Nu era decât semnul că pe tronul Moldovei urcase un principe demn de orice națiune europeană și că nicio putere medievală nu avea să ia ușor mica națiune română din mâinile celui mai mare voievod al ei!
Domnia lui Ștefan cel Mare în fruntea Moldovei s-a întins pe aproape o jumătate de veac, între anii 1457 şi 1504. În total, Ştefan cel Mare a purtat 36 de bătălii pe parcursul celor 47 de ani de domnie. El a câştigat 34 dintre ele, chiar dacă de multe ori inamicii aveau o superioritate numerică zdrobitoare.
Ştefan cel Mare a făcut parte din familia Muşatinilor şi, pe parcursul domniei, a luptat de numeroase ori împotriva Imperiului Otoman, motiv pentru care a primit titlul de Athleta Christi de la Papa Sixt al IV-lea.
Sursa:Rotalianul.com
Plecați flamanzi din Tiganasi, Jud Iași, frățiorii Iacomi şi-au adus toată haită în Bărăgan, unde au început să fure
Comună Tiganasi respiră, fără Interlopii paraziți! Până la urmă, Omul sfințește locul!
Daca vrei sa vezi cum este la Dor Marunt si Lehliu Gara, intra pe Experimentul Lehliu si rasfoieste mizeria, cu geamul deschis, insa, sa nu miroasa!