Este o zi friguroasă de 29 ianuarie 2024, iar în inima Câmpiei Bărăganului, la Dâlga Gară, în spatele satului uitat de Dumnezeu și părăsit de toți sfinții, un copil de 14 ani taie cu o toporișcă mică crengile de pe marginea unui canal de desecare, pe care le încarcă cu mare greutate într-o căruță de îi plângi de milă calului, de slab și ponosit ce este!

Dâlga Gară- sat uitat de Dumnezeu, peste care tot răul pare că se așterne, iar Diavolul joacă vioi, bucuros că are ce lua cu el, sus, la cele veșnice, aproape zilnic.

Și când părea că au motive de bucurie, peste sat s-a așternut tristețea, supărarea și resemnarea!

Poziţia naturală a slugarnicului este cea de patruped.

Hristu Costel- A fost născut OM, însă a ajuns slugoi!

Cel mai prosper om de afaceri din Dâlga Gară, mai serios și mai gospodar, Hristu Costel a ales din fragedă tinerețe calea slugărniciei la stăpân, unde a slujit la curtea Împăratului Iulian. Împăratul nu a uitat de devotamentul, dăruirea și slugărnicirea cu care a fost slujit, iar de-a lungul timpului, nu a contenit în a răsplăti cu daruri nenumărate pe numitul Costel!

A fost alături de Costel când a trebuit să ascundă decese, crime, a fost alaturi de el și l-a protejat de controale, iar Hristu a prosperat, a înflorit, asemeni unui ciuline de câmpie, și-a dezvoltat un mic Imperiu, demn de filmele americane, cu sute de hectare de pământ, proprietăți la munte, la mare, vile peste tot, un domeniu în Dalga, care se întinde peste vre-o opt foste proprietăți, șase mașini, magazine, afaceri, un adevărat Imperiu demn de un Rege.

Un slugarnic poate accede la funcţii dintre cele mai înalte, dar tot patruped rămâne

Acum ceva vreme au venit să asfalteze în Dâlga Gară, un sat părăsit și pustiit din câmpie, azdrobit de sărăcie, care și-a împins locuitorii să caute prosperitate în alte colțuri ale Lumii!

În imagine este Hristu Costel cu proprietăți pe trei străzi!

Au venit să asfalteze, însă, Primarul Iacomi a asfaltat străzile de la Hristu Costel, din capul satului, într-o lucrare făcută cum trebuie, nu în bătaie de joc, așa cum a făcut pe celelalte câteva străduțe asfaltate.

Lucrarea Turcului a inclus în primul rând proprietățile deținute de Hristu Costel, unde are Costelus cântar pentru camioane, acesta beneficiind de asfaltare cu dedicație, într-o zonă unde doar el are proprietăți, asta în timp ce restul satului se zbate într-o sărăcie si subdezvoltare macabră, în timp ce curțile sunt goale iar la școala din sat, de lângă Hristu, sunt clase cu câțiva copii, cu ani amestecați- asta a mai rămas!

Și nu a fost destul că Hristu și-a tras șosele numai pentru el și camioanele de 80 de tone care intră la cântar în intravilanul satului și pentru care Costelul taxează, însă când au venit cu „lucrarea” de a sapa șanțuri și de a monta capace de beton (o mizerie făcută de Primar să toace banii pe lucrări de căcat, inutile, cu unicul scop de a papa banii din Primărie), la Hristu nu au mai pus bordurile, nu au mai săpat șanțurile, asta în timp ce în tot satul au săpat gropi în care se adună tone de gunoaie, și nu este zi să nu se lovească copii de betoanele puse de primarul ieșit alaltaieri din comă alcoolică!

La Hristu sunt alte reguli, la el nu sunt controale, iar atunci când vin, sunt moașe blânde și ocrotitoare, în timp ce vecinii mor pe capete, de sărăcie, foame, sau zdrobiți cu capul de beton, în curtea lui Hristu.

Pentru a se arata slugă vrednică de titlul de slugoi…

Mare mi-a fost supriza când am văzut că la protestul fermierilor de acum câteva săptămâni, Hristu Costel l-a lăsat pe Mihai Hristu (mezinul- un copil cuminte și harnic) să meargă cu tractoare și SUV-ul la protest la Lehliu, să protesteze, la chemarea Locotenenților lui Ion Iacomi- Bigi și Ciocan Ionut.

Hristu Mihai este un copil care nu iese din cuvântul tatălui, iar prezența lui la miting nu a avut loc fară acordul tatălui- Hristu Costel.

Oamenii din Dalga resemnați când au văzut că gazele sunt trase de la Hristu din curte, în timp ce satul se scufundă în uitare și este innecat de javrele care stau cu sutele pe străzi si ataca oamenii si copii!

Între 5 și 6 dimineața o mare de oameni pleacă pe întuneric către gara din localitate, unde aproape 120 de persoane fac naveta către București, satul având un simplu rol de dormitor insalubru, localitatea fiind lipsită de apă curentă, canalizare, gaze, groapă de gunoi, etc.

Și ca să fie treaba bună, nici trotuar nu au, iar oamenii merg că niște stafii pe margine DN3A, drum cu trafic intens.

Însă cea mai mare nenorocire este lipsa apei potabile!

Apa scoasă din fântânile din Dâlga Gară nu este potabilă! Din cauza structurii geologice cu o primă panză freatică la 4-8m adâncime și sol argolos/ nisipos, apa este un amestec între conținutul foselor septice și apa din panza freatică. O adevărată supă chimica cu detergenți dizolvați în apă, concentrație mare de calciu și magneziu și urină, de la cele câteva mii se oi și capre care sunt ținute în sat.

Vaci, oi, capre, oameni- iar apă potabilă- NO Fucking WAY!

„Hai încoace să vezi ce fac nenorociții, în loc să bage gaze la școli și la dispensar, târâturile astea au descărcat țeavă de 150.000 de euro la Hristu în curte și au început să sape șanțurile de la Costelul din casă, iar Lumea spune că doar la el bagă gaze!”

O lucrare începută de acum doi ani, o țeavă de gaze din Dor Mărunt până în Dâlga Gară- a înghițit aproape un milion de euro în studii de fezabilitate și consultanță, iar țeava este 50% gata!

Un alt milion de euro se vor cheltui cu finalizarea țevii de gaze, care pleacă de la Hristu Costel din curte, către țeava abandonată în mijlocul câmpului- pe drumul către Dor Mărunt, la patru km distanță!

Oamenii sunt de-a dreptul șocați!

Un proiect de așa mare însemnătate, făcut exclusiv pentru un om! Pentru un slugoi!

Și că să fie treaba bună, toată țeava comandată și plătită de primărie, se afla la Hristu Costel în curte, iar cantitatea comandată (spun vecinii) că a fost binișor umflată, restul urmând să rămână la Hristu, care vrea să-și facă o antenă de irigații în câmp! (țeava este perfectă pentru sistemele de irigații și este foarte scumpă!)

Răsplată pentru că a participat la protestul Împăratului și și-a dovedit slugărnicia

Așa a ajuns întreaga cantitate de țeavă și piese pentru izometrie să fie depozitate la un privat în curte, iar șanțul să fie săpat nu din dreptul școlii, nu de la dispensar, nu de la biserică, ci de la Slugoi către magistrală!

Și cum școlile au centrale pe lemne și bani pentru branșamente și instalații noi de gaze nu sunt, singurul beneficiar al instalației de gaze în localitatea Dâlga Gară vă rămâne HRISTU COSTEL, care va beneficia și de preț preferențial la branșare, având în vedere că la el se va termina izometria (țeava) și el va fi utilizatorul care va da țeava în folosire.

Iar primarul cu pușcăriașii și criminalii lui, vor prezenta amărâților din Dâlga Gară, fantasticele realizări, în timp de susținătorii aplaudă frenetic de pe margine, până aproape de leșin și se întrec în lingușeli și slove!

Un cartier pentru un OM- Fermierul Protestatar Hristu Costel

Tot ceea ce se vede aici este al lui Costelus!

Prostălăii, ciocul mic!

Cine va dori gaze pe stradă, va trebui să suporte costul țevii de pe stradă și costul deja uriaș al unui branșament, cost care se poate duce și la 20.000 de euro!

Practic, țeava este trasă pentru un om și pentru a justifica cheltuirea unor sume exorbitante, pe filiera spăgilor de partid în care parandărătul este regula de bază!

Hristu Costel stă la mama dracului, la marginea satului, într-o zonă depopulată, iar utilitatea investiției este zero, pentru comunitate!

Proiectului îi lipsește justificarea utilității, țeava fiind trasă departe de zonele populate ale localității, ceea ce face branșarea străzilor- IMPOSIBILĂ sau PROHIBITIVĂ!

Școlile au deja centrale pe lemne și calorifere în clase! Nu se impun acum cheltuieli de sute de mii de euro pentru a schimba centralele deja existente, în timp ce elevii nu au apa potabilă, în timp ce localitatea nu are canalizare, iar locuri de muncă nu există!

Când toată viaţa ai stat aplecat în faţa celor mai mari, de ce te miri că acum ai cocoaşă?!

Și cu toate averile strânse și chivernisite, până și ultimul bănuț stors din Primăria unde slujește, este pus în tolba de sub saltea și numărat de cinci ori, înainte de a pleca la biserică, unde se roagă la Dumnezeu, să îl tina sănătos și mândru!