Deuteronomul 27:19 (NTR)
«Blestemat este cel ce se atinge de dreptul străinului, al orfanului și al văduvei!»
Deuteronomul 10:18 (NTR)
«Care face dreptate orfanului și văduvei și iubește pe străin, dându‑i hrană și îmbrăcăminte.»
Pentru fapte similare, cei puternici se aleg cu mustrări verbale, alții cu mandate de arest la domiciliu pentru 60 de zile!
Coruptia, sustinuta de sistemul de justitie confiscat de cei puternici, ramane principalul motor al fenomenului excluziunii sociale in Romania.
Excluziunea socială, în județul Călărași, este un fenomen complex care afectează anumite grupuri marginalizate din punct de vedere economic, social, cultural sau politic.
Aceste grupuri de persoane, de multe ori reprezentative pentru minoritatea roma, sunt amenintate in permanenta de factori precum sărăcia, lipsa accesului la educație și sănătate, discriminare.
Iată câteva aspecte relevante legate de excluziunea socială în județul Călărași:
Sărăcia și Șomajul
Județul Călărași se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie și șomaj. Regiunea este în mare parte agricolă, iar oportunitățile economice sunt limitate. Lipsa locurilor de muncă bine plătite și a oportunităților economice contribuie la excluziunea socială a comunitatilor de romi.
Educatia deficitara
Accesul limitat la educație de calitate este o problemă majoră care afectează comunitățile defavorizate din Călărași.
Infrastructura și Serviciile Publice
În multe zone rurale din județul Călărași, infrastructura este slab dezvoltată. Accesul la transport public, servicii de sănătate, și alte servicii esențiale poate fi limitat, ceea ce contribuie la izolarea și excluziunea socială. Lipsa accesului la apă potabilă și canalizare adecvată este, de asemenea, o problemă în comunele Dragos Voda, Dor Marunt.
Discriminarea și Stereotipurile
Anumite grupuri, cum ar fi romii sau persoanele cu dizabilități, se confruntă adesea cu discriminare și stereotipuri negative. Aceasta poate limita accesul la educație, angajare și alte oportunități. Stigmatizarea socială poate duce la marginalizarea acestor grupuri și la perpetuarea excluziunii lor.
Accesul Limitat la Servicii de Sănătate
Accesul la servicii medicale de calitate este adesea limitat în zonele rurale și pentru populația săracă. Acest lucru se datorează atât lipsei infrastructurii medicale, cât și a personalului medical. Problemele de sănătate neadresate contribuie la vulnerabilitatea și excluziunea socială.
La nivel local, datorita coruptiei endemice din comunele Dragos Voda, Dor Marunt, dar si la nivelul Lehliu Gara, vezi cazul primarului Spaguta expus in media, nu există inițiative pentru a combate excluziunea socială, cum ar fi programe de dezvoltare economică, îmbunătățirea infrastructurii și proiecte de incluziune socială.
Concluzie
Excluziunea socială în județul Călărași este o problemă care necesită o abordare complexă și coordonată, implicând politici de incluziune socială, investiții în infrastructură și servicii publice, și combaterea discriminării. Creșterea accesului la educație, sănătate și oportunități economice este esențială pentru reducerea excluziunii și pentru îmbunătățirea calității vieții tuturor cetățenilor din județ.
Experimentul Lehliu se implica frecvent in cazurile de excluziune sociala, in cazuri de discriminari pe baza de rasa, etnie si situatie economica, atragand atentia organelor administrative si sociale de amploarea acestui fenomen.
Va prezentam un caz real, care explica pas cu pas probleme minoritatii rome, indentificat in satele din judetul Calarasi.
Cea mai mare problema cu care minoritatea roma se confrunta in aceasta zona, un adevarat taram al asupritorilor si al celor puternici, intodeauna deasupra legilor, este oprimarea celor săraci și defavorizați.
Aceasta se referă la limitarea accesului la resurse, oportunități și drepturi fundamentale pentru anumite categorii sociale, in genere minoritatea roma, de obicei pe baza statutului lor economic, etnic sau social. Iată câteva aspecte principale ale acestui fenomen:
Inegalitatea Economică
Una dintre principalele forme de oprimare este inegalitatea economică, unde o mică parte a populației deține majoritatea resurselor și bogăției, în timp ce o majoritate rămâne săracă. Acest lucru poate duce la lipsa accesului la educație, servicii medicale de calitate, locuințe adecvate și alte nevoi de bază.
Discriminare și Stereotipuri
Discriminarea pe baza statutului economic sau etnic poate duce la oprimare sistematică. Stereotipurile negative și stigmatizarea pot afecta oportunitățile de angajare, accesul la educație de calitate și alte oportunități. Acest lucru se poate manifesta în discriminarea la locul de muncă, în sistemul educațional și în interacțiunile cu autoritățile publice.
Acces Limitat la Justiție
Persoanele defavorizate au adesea acces limitat la justiție. Acest lucru poate fi cauzat de lipsa de resurse pentru a-și permite avocați sau pentru a plăti taxele judiciare. De asemenea, poate exista o lipsă de cunoștințe despre drepturile lor legale, ceea ce face dificilă apărarea împotriva abuzurilor sau încălcărilor drepturilor.
Cazul văduvei Maria Dreptu versus Prim procurorul Liliana Bănescu
Deuteronomul 24:17 (NR)
„Să nu pervertești dreptul străinului sau al orfanului și să nu iei drept garanție haina văduvei.”
Biblia ne învață că Dumnezeu e un Dumnezeu al justiției. În fapt, „toate căile Lui sunt drepte”.
Rămasă văduvă de 20 de ani, Maria Dreptu trece prin toate greutățile singură, muncind, este pensionată si are parte la o varstă inaintată de cel mai mare necaz pricinuit de omul care aplica legea, Legiuitorul.
Doamna Maria Dreptu nu este un caz intamplator, ci este un semn ca acest caz va face dreptate(„Dreptu”) pentru romii defavorizati de justitia celor bogati, strambi si hoti.
Biblia face referire adesea la orfani, văduve și străini – adică oameni care nu se puteau apăra sau nu aveau mijloacele de supravietuire a celor bogati, nu aveau un sistem de justitie care sa ii protejeze.
Dumnezeu cere lui Israel să poarte de grijă de cei mai puțin avantajați din societate și eșecul lor ulterior de a face acest lucru a fost parțial motivul pentru care a venit judecata și expulzarea lor din țară.
El menționează grija pentru „acești foarte neînsemnați” (Matei 25.40) și în epistola lui Iacov, autorul prezintă natura „religiei adevărate” (Iacov 1.27). Așadar, dacă prin „justiție socială” ne referim la faptul că societatea are o obligație morală de a se îngriji de cei mai puțin avantajați, atunci acest lucru este corect. Dumnezeu știe că, datorită căderii, vor exista văduve, orfani și străini în societate și a făcut prevederi în vechiul și în noul legământ ca să poarte de grijă de „acești foarte neinsemnati”.
Nu intamplator cea de-a doua dintre cele mai mari porunci – „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” (Matei 22.39). Noțiunea din ziua de azi de justiție socială are in centrul saracul, vaduva si orfanul, dezavantajat social pentru care, guvernul, prin impozite si alte mijloace sau programe redistribuie bunăstarea.
Transmisie din fata Parchetului Lehliu Gara-Procuror Liliana Banescu
Vizita la Doamna Dreptu, vaduva la cei 70 de ani, arestata la domiciu in comuna Dragos Voda. Un caz revoltator si nemaintalnit in toata justitia romaneasca post-decembrista.
Daca Biblia susține noțiunea de justiție socială în care se manifestă preocupare și grijă față de necazurile celor săraci și suferinzi, cum poate fi văzută atitudinea si eforturile făcute de justitia din Lehliu Gara, Parchet si Judecatorie, să lase o văduvă, copii mici si femei insărcinate sub semnul foamei, relelor tratamente induse de actiunile injuste si abuzive ale Parchetului Lehliu Gara si al Politiei Orasului Lehliu Gara.
Si să nu uitam rolul pe care Primaria Dragos Voda, prin Ion Radu Aurel (zis Gurita) – apropiatul presedintelui de consiliu judetean Iliuta Vasile, il are in abandonarea celor sărmani sub ochii intregii comunitati, in ciuda petitiilor adresate in acest caz.
Vom vorbi maine de rele tratamente, discriminare socială pe care cazul vaduvei doamna Dreptu le detaliază in cele 60 de zile de arest la domiciliu, in conditii inumane.